Şi-a vândut firma Radix acum 5 ani pentru cca 7 milioane de euro (partea lui a fost de 5,2 milioane), iar cei mai mulţi bani i-a plasat în imobiliare. A câştigat însă consistent şi înainte şi după, având venituri lunare nete de minim 50.000 euro din chirii, ceea ce-i permite să trăiască pe picior mare (casă gigantică, parc auto impresionant). Este însă şi unul din afaceriştii locali generoşi, care sponsorizeză în mod frecvent acţiuni ale artiştilor sau diverse acţiuni de caritate. Primarul Nichita i-a botezat unul din copii.

---

 1. Dan Stratan - 60 milioane euro

2. Michael Nseir - 50 milioane euro

3. Neculai Apostol - 45 de milioane euro

4. Familie Schrotter – 45 de milioane euro

5. Familia Pârâu - 42 milioane euro

6.Ioan Zapodeanu - 40 milioane euro

7.Bogdan Cihodaru - 37 milioane euro

8. Cristian Maftei -35 milioane euro

9. Titel Sinescu - 33 milioane euro

10. Familia Prisecaru  - 30 milioane de euro

11. Familia Fiterman - 30 milioane euro

12. Iulian Dascalu – 28 milioane euro

13. Danut Prisecariu - 25 milioane euro

14. Cezar Caluschi - 25 milioane euro

15. Fratii Panaite - 25 milioane euro

16. Viorel Roman – 20 de milioane de euro

17. Gabriel Chescu – 20 milioane euro

18. Bogdan Piţigoi - cca 18 milioane de euro

19. Gabriel Surdu - 17 milioane de euro

20. Adrian Butuca - cca 15 milioane de euro

21. Toader Burţilă - cca 14 milioane euro.

 22.Constantin Comanescu

23. Relu Fenechiu 

24.Yavuz Hatinoglu 

25.Lucian Grecu 

26.Liviu Horobet  

27.Ahmed Al Deiri 

28.Mihai Pascal

29.Niculae Niculescu 

---

A inventat o industrie locală
      Gabriel Iulius Mardarasevici este, alături de Ioan Pârâu şi Marian Berdan, unul din puţinii milionari ieşeni care au făcut avere inventînd ceva revoluţionar. Firma pe care a vândut-o, acum aproape 5 ani, gigantului Ness pentru cca 7 milioane de euro "gândeşte soluţii de gestiune economică a companiilor. E ca şi cum ţi-ar da cineva toate componentele unei maşini, dar nu poţi să o foloseşti. Noi o asamblăm, învăţăm clienţii să o conducă, îi punem benzină şi schimbăm uleiul", se lăuda Mardarasevici. Graţie lui au apărut în Iaşi cca 70 de locuri de muncă extrem de bine plătite (cu salarii lunare între 1500 şi 4000 euro)
      Acum Mardarasevici a copt 3 start-up-uri, firme ce activează pe alte segmente de IT dar cu care are ambiţia să reediteze succesul Radix-Ness. Iar surse din piaţă spun că cel puţin una din firme are toate şansele să-i aducă rapid un profit de măcar încă 5 milioane de euro, din moment ce după numai un an a strâns deja încasări de 1,5 milioane.

Ştie să se vândă
     O căutare banală pe internet îţi oferă imediat mai multe poveşti roz despre cum a început Mardarasevici afacerile (a pornit de jos, căra cutii de calculator, a crescut rapid şi a transformat o firmă mică din Iaşi în una de frunte a IT-ului românesc), semn că eroul nostru a lucrat bine la imagine.
     Povestea neromanţată ne arată că extraordinarul spirit de afacerist al lui Mardarasevici nu a explodat imediat după Revoluţie, aşa cum s-a întâmplat cu cei mai mulţi dintre milionarii Iaşului, ci a dormit vreo 5 ani. Abia după ce i s-a născut primul copil, în 1994, Gabi Mardarasevici a realizat că trebuie să facă ceva. Locuia cu soţia la etajul 11 al unui bloc de garsoniere, era asistent universitar şi trebuia să întreţină şi un copil. Tânărul venit din Oneşti la Iaşi să facă o facultate - Electrotehnica şi devenit 3 ani la rând campion naţional la judo (cu acel prilej i-a cunoscut pe Ioan Prisecaru şi Iulian Dascălu) trebuia să ia taurul de coarne.

Ascensiune bruscă
      A intrat în Radix în 1994 şi a început să preia acţiuni doi ani mai târziu. În 1998, a atins pragul de 50% din acţiuni, dar firma tot nu era un nume pe plan naţional. A început însă să se ridice brusc, aşa că în 2002 se lăuda deja cu cifre de afaceri anuale de cca 10 milioane de euro. Neoficial, pe piaţă se spune că această creştere bruscă a cifrei de afaceri e legată de bunele relaţii pe care le-a dezvoltat cu Gheorghe Nichita, pe atunci director la RAJAC. Mardarasevici neagă însă acest lucru şi spune că marile contracte au fost obţinute întotdeauna la Bucureşti.

A făcut afaceri de multe milioane de euro cu statul
     Cele mai multe dintre marile afaceri ale RADIX -ului şi ulterior, ale NESS-ului, sunt făcute cu statul. Contractele sale de milioane de euro cu Electrica au ajuns de legendă în Iaşi. La fel, contracte superbănoase încheiate ba cu RAJAC-ul condus de Nichita, ba cu Primăria gestionată de acelaşi Nichita. Şi cum actualul primar este naşul de botez al fetei lui Gabriel Mardarasevici, lucrurile capătă un înţeles. „Am avut şi avem o relaţie corectă. Eu l-am stimat întotdeauna şi sper că e reciprocitate", a declarat la un moment dat Mardarasevici presei locale.

Prima ofertă: 2 milioane dolari în 2002
     La capătul a 4 ani de creştere vertiginoasă, Mardarasevici a primit şi prima ofertă concretă de vânzare a firmei în care ajunsese să deţină 75% din acţiuni. „Mi s-au oferit 2 milioane de dolari. Era o sumă tentantă, dar am decis să refuz oferta. Simţeam că este loc de o creştere mai mare", a declarat apoi Mardarasevici.
     Trei ani mai târziu, Ness Technologies i-a oferit 9 milioane de dolari, aşa că Radix a fost măritată. Gabi Mardarasevici a rămas manager general al firmei, interval în care a primit oferte tentante şi de la Microsoft România şi Capgemini (doi giganţi mondiali în branşă).

A vândut doar afacerea şi a păstrat toate imobiliarele
      În anii în care a construit RADIX-ul, Mardarasevici a cumpărat pe nume propriu două sedii în Iaşi şi Bucureşti, plus mai multe apartamente de serviciu, active evaluate rapid la minim 2 milioane de euro. Acestea i-au rămas lui, Ness cumpărând doar afacerea propriu-zisă. Pe lângă aceste imobile, Mardarasevici a cumpărat numeroase terenuri în Iaşi şi la marginea lui, a ridicat un complex de 3 vile la Panaci, deţine o participaţie în compania Delcam, societate mixtă care se ocupa de proiectarea asistată pe calculator şi a investit 500.000 de dolari într-o secţie specializată în producţia de matriţe şi de repere unicat.
     A dorit să construiască o clădire cu birouri şi un cartier de vile de lux în Işai, obţinând chiar şi avizele d ela Primărie, dar criza economică i-a tăiat tot elanul imobiliar.
     Aşa că, vrând-nevrând, s-a întors la IT.

A brevetat clădirea inteligentă
      Prima nişă identificată a fost securitate şi întreţinerea blocurilor ori sediilor de firmă. O firmă nouă a lui  Mardarasevici se ocupă de toată partea de electronică şi de IT a unei clădiri - senzori de fum, de mişcare, supraveghere, înregistrări video, uşi automate, parcare etc.
      Marile construcţii au generat şi o problemă secundară legată de eficientizarea consumului de orice fel: căldură, electricitate, aer curat în camere, iluminare etc. Deci o nouă nişă de piaţă.
      „De aici conceptul de BMS: automatizarea consumului, cuantificarea, de exemplu, a numărului de vizitatori într‑un supermarket pentru a se face curbe pe ore“, îşi vinde marfa Mardarasevici. El explică şi cum de a fost sigur că ideea va prinde: „Înainte de a ieşi pe piaţă, am pus în aplicare un proiect pilot, pe casa unui prieten, care, oriunde ar fi în lume, dacă intră pe net, poate afla ce temperatură are în casă, dacă îi curge apa, cine l-a vizitat etc.“.

Finanţează des diverse acte de caritate
     Cei mai mulţi dintre afaceriştii şi politicienii cu care am discutat în ultimele 3 luni au declarat că Mardarasevici este de departe cel mai de gaşcă dintre milionarii Iaşului sau cel mai «giorno», cum au spus 3 dintre afaceriştii invocaţi.
       Cum a ajuns să capete această imagine? Gabi Mardarasevici finanţează constant diverse acţiuni de caritate - tabere de pictură, cadouri penru elevii săraci, donaţii făcute căminelor de bătrâni, dotări făcute anumitor spitale locale ş.a..

A scris editoriale în Monitorul, apoi a devenit patronul cotidianului
      La sfârşitul anilor 90, Gabi Mardarasevici a scris câteva luni editoriale la Monitorul, lucru ce l-a amuzat teribil (în 2008 a scris şi pentru IEŞEANUL). După ce s-a jucat de-a ziaristul, Mardarasevici a devenit în 2004 patron la Ziarul de Iaşi. Cam fără voie, pentru că achiziţia a fost făcută la ordinul lui Solcanu, şeful de atunci al PSD. Mardarasevici nu neagă solicitarea lui Solcanu, dar pretinde că a făcut o afacere atunci, vânzând acţiunile câteva luni mai târziu pe un preţ mai bun.

E cel mai mare colecţionar de maşini de lux din Iaşi
      Este un mar iubitor de maşini luxoase, unicat în Iaşi. A avut primul SUV Lexus din Iaşi, iar apoi prin parcul său auto au mai trecut modele ca BMW Seria 7, Toyota Land Cruiser sau Mazda RX-8. Din februarie 2005, este posesorul unui Bentley Continental Flying Spur, pentru care a platit 200.000 de euro. Maşina are dotări trăsnet: motor W12 de 6 litri pe benzină, 560 CP, viteza maximă de 319 km/h, acceleraţie de la 0 la 100 km/h în doar 4,9 secunde pentru o maşină lungă de 5,30 metri şi grea de două tone. "Nu merg cu viteze foarte mari. Când mă întorceam de la Viena, unde mi s-a livrat maşina, cred că am atins 220 km/h prin Ungaria. Chiar m-am mirat că viteza nu este limitată electronic", a declarat la un moment dat.
      După vreun an, s-a plictisit şi de Bentley aşa că şi-a luat un luxos Range Rover. Acesta l-a mulţumit tot cam vreun an, după care a mai dat 200.000 de euro pentru un Aston Martin, o altă maşină exclusivistă britanică. Intenţionează aucm să-şi ia un Mercedes SLS Klasse, un model futurist şi, evident, extrem de scump (vezi foto).

Are probabil cea mai mare casă din Iaşi
     Gustul său pentur lux se vede şi din casa pe care şi-a construit-o la intrarea în Miroslava. Casa e mai degrabă un ranch, având cca 2000 de mp locuibili şi o valoare de piaţă de cca 3,5 milioane euro. Numai pe structura de rezistenţă Mardarasevici a plătit 750.000 de euro. Casa are tot ce se poate vedea prin filme - living de 200 mp , foişor de bun  gust, garaj imens, un corp de clădire pentru servitori ş.a.
     Precedenta locuinţă era în Copou şi avea "doar" 750 mp locuibili.

Inclus constant în prestigioase topuri naţionale
      În 2004, Gabi Mardarasevici a fost nominalizat de săptămânalul Capital la categoria cel mai bun om de afaceri al anului (au fost doar 3 nominalizări). În 2007, săptămânalul Business Magazin l-a inclus în top 100 tineri manageri. Revistele de IT îl citează des, ca pe un specialist în domeniul şi-l includ în fiecare an în diverse topuri.
      Tot sub conducerea lui, Ness a fost inclusă ani la rând ani în topul primelor 100 de firme din România în privinţa condiţiilor de lucru oferite angajaţilor. După ce el a plecat de-acolo şi Ness a ieşit din top.